Home

Nutritia pe categorii



Publicitate

 

 

Alimentatia vacilor


Particularitatile valorificarii hranei.

Bovinele au cateva particularitati de hranire diferite de ale altor categorii de animale date de specificul consumului si al digestiei. Prin capacitatea mare a tubului digestiv, in special a rumenului, bovinele pot consuma cantitati mari de nutreturi de volum, uneori exclusiv mai ales la niveluri mici de productie. Particularitatile de hranire la bovine sunt date in special de specificul digestiei sub actiunea microflorei, indeosebi la nivelul rumenului. Este vorba de procese complexe de degradare si de sinteza prin intermediul carora bovinele isi asigura cea mai mare parte din elementele nutritive.
Procesele fermentative antreneaza toate substantele organice componente ale nutreturilor (glucide, lipide, proteine). Digestia glucidelor presupune un intreg sir de reactii cu un numar mare de compusi intermediari, finalizandu-se in produsii unui amestec de acizi grasi volatili: acetic, propionic, butiric, in cantitati mai mici (izo)valerianic, izobutiric. La ratii obisnuite proportia acidului acetic este de 60-70%, propionic 15-20%, butiric 10-15%.
Principalul factor care determina proportia in acizi grasi volatili este structura ratiilor. De exemplu, la folosirea unor ratii cu mai multe fanuri si grosiere, ponderea acidului acetic creste, in timp ce la folosirea unor ratii mai bogate in concentrate creste ponderea acidului propionic si butiric.

 

Ratii pentru taurii de reproductie

Stabilirea necesarului

Necesarul se stabileste in functie de varsta, greutate corporala, stare de intretinere, temperament, intensitatea folosirii la monta etc.
Necesarul de energie se stabileste separat pentru intretinere si separat pentru activitatea de reproductie, dupa care se insumeaza. Astfel, la 1UN\100 Kg GV (necesarul energetic pentru intretinere), se adauga 0.5 UN pentru fiecare monta efectuata.
Pentru celelalte elemente nutritive necesarul se stabileste global, in functie de necesarul de energie, asigurandu-se pentru fiecare UN, urmatoarele valori:

• 110-120 g PBD
• 7-8 g calciu
• 5-6 g fosfor
• 50 mg caroten

Nutreturi recomandate si cantitati


In general, in alimentatia taurilor trebuie introduse acele nutreturi care au o influenta favorabila asupra activitatii de reproductie. Sunt contraindicate nutreturile cu valoare nutritiva mica, de caliatate slaba, mucegaite, inghetate etc.
In perioada de stabulatie se recomanda fanuri (fanul d lucerna, fanul de trifoi, fanul d borceag de buna calitate) in cantiate de 7-11 Kg\animal\zi. Nu este indicata folosirea grosierelor. Ca suculente se pot folosi silozurile si sfecla furajera (7-11 Kg), de asemenea morcovul este indicat pentru asigurarea necesarului in caroten (4-5 Kg). Se mai pot da in alimentatie si nutreturi combinate in cantitati de 4-5 Kg\animal\zi taratele de garu, ovaz, orz, porumb, mazare, srot de floarea-soarelui, srot de soia, fainuri animale - pot fi administrate. Sarurile minerale (carbonat de calciu, fosfat dicalcic etc) se incorporeaza fie in concentrate, fie in brichete de lins, puse la dispozitia animalelor.
In perioada de vara este indicata introducerea fanurilor in alimentatia taurilor vara pentru preintampinarea timpanismului ( in cazul folosirii in ratii a leguminoaselor perene verzi) si de asemenea ele asigura necesarul de substanta uscata.Fanurile se administreaza in cantitate de 3-5 kg\zi. Nutreturile verzi se pot administra la grajd (palite) sau direct prin pasunat (25 kg\zi). Nutreturi recomandate: lucerna, trifoiul, borceagurile, gramineele perene etc.

sus...

 

Vacile de lapte

Stabilirea necesarului

Necesarul se stabileste in functie de greutatea corporala, productia de lapte scontata, continutul in grasime al laptelui, faza lactatie etc.
       Necesarul pentru intretinere, raportat la 100 Kg GV, este: 1 UN, 60 grame PBD, 5 grame Ca, 5 grame P, 20 mg. caroten. Necesarul pentru productie. Pentru fiecare kg. de lapte produs, cu 3,5% grasime, se asigura, in medie: 0.5 UN, 60g. PBD, 3g. Ca, 2g. P, 15mg. caroten. La un procent de grasime de 3%, necesarul este de 0.45 UN si 55g PBD\Kg lapte, iar la 4% grasime se asigura 0.55 UN si 65g PBD\kg lapte.
       In legatura cu faza de lactatie, este stiut ca vacile, in prima parte a lactatiei, (pana la 10 saptamani) au un apetit mai redus si scad in greutate. In acest sens se reduce norma dee SU cu 2-3Kg.
       De asemenea, trebuie cunoscuta variatia greutatii corporale a vacilor in functie de stadiul lactatiei. Pierderea in greutate a 1Kg este echivalenta cu 2.8 UN. Pentru depunerea unui Kg in greutate este necesar: 3.4 UN, 300g PBD, 18g Ca, 9g P

Saptamana de lactatie
Schimbarea in greutate (kg\zi)
Schimbarea greutatii pe 10 saptamani (kg.)
Efectul net asupra greutatii corporale (kg)
0 - 10
- 0.5
- 35
- 35
11 - 20
0
0
- 35
21 - 30
+ 0.5
+ 35
0
31 - 40
+ 0.5
+ 35
+ 35
41 - 52
+ 0.75
+ 63
+ 98
Modelul variatiei in greutate la vacile de lapte

 

Necesarul de SU la vacile de lapte se poate stabili fie pornind de la volumul normal al ratiei (2,5-3 Kg SU\100 kgGV), fie folosind urmatoarea relatie:

SU (KG\zi) = 0.025 G + 0.1 Y

unde: G= greutatea corporala (kg)
          Y= productia de lapte (kg\zi)

Nutreturi recomandate si cantitati

In perioada de stabulatie se recomanda fanuri (fanul de lucerna, fanul de trifoi, fanul de borceag). La productii mai mici de lapte se pot da si grosiere (coceni de porumb, paie etc.). Porumbul siloz este suculentul de baza (21-26Kg\cap\zi), se mai poate administra si sfecla de zahar (10-15Kg), sfecla furajera (20-25Kg), cartofi (15-20Kg), borhot de bere 910-15Kg). In total suculentele de iarna trebuie sa nu depaseasca 30-35Kg\cap\zi (cu exceptia vacilor de mare productie).
In perioada de vara se admninistreaza nutreturi verzi, dar cel mai indicat este scoaterea animaleleor pe pasune.

 

sus...

 

Vacile gestante

Stabilirea necesarului vacile gestante se hranesc diferential numai in ultima parte a gestatiei, respectiv in ultimele 2 luni, corespunzator repausului mamar. In primele 7 luni, se hranesc ca vaci de lapte, in functie de productie.
Necesarul se stabileste in functie de varsta, greutate corporala si faza gestatiei.
Necesarul de energie se poate stabili separat (pentru intretinere si pentru gestatie) sau global. In primul caz, la necesarul de energie pentru functii vitale de 1 UN\100Kg GV se asigura un supliment de 2-3 UN ( 2 UN pentru luna a-8-a de gestatie si 3 UN pentru luna 9 ). In cel de-al doilea caz, cand necesarul de energie se stabileste global, se acorda 1.5-1.6 UN\Kg.
Necesarul pentru celelalte substante nutritive se stabileste global, la fiecare UN, calculata ca necesar energetic, asigurandu-se: 100-110 g PBD, 8-10 g Ca, 6-7 g P, 5 g sare, 50 mg caroten.

 

sus...

Vitei 0 - 6 luni

a) Subperioada colostrala, aceasta dureaza 6-7 zile, avand ca punct de plecare momentul fatarii. Hrana exclusiva este colostrul. Colostrul are o compozitie chimica si o valoare nutritiva total diferita de a laptelui integral. Poate fi consumat ca un aliment complet care nu poate fi inlocuit in primele zile de viata. Continutul ridicat in gamaglobuline nfera colostrului proprietati imunologice. Numai prin intermediul colostrului viteii se pot apara de boli pentru ca in primele zile de viata ei nu pot produce anticorpi.. Colostrul este o sursa foarte concentrata de vitamina A care permite viteilor sa se apere de influentele neonatale. Are rol laxativ prin continutul ridicat in grasime si prin faptul ca stimuleaza peristaltismul intestinal. Prin rolul sau laxativ determina eliminarea meconiului (produsul de dezasimilatie al viteilor din perioada intrauterina).
Primul tain de colostru se recomanda a se administra la 1-2 ore de la fatare insa nu mai tarziu de 6 ore dupa fatare. Cantitatea de colostru ce trebuie administrata in aceasta perioada este de 3-6 kg/zi.. In lipsa colostrului se cauta o vaca ce a fatat in aceeasi perioada. In lipsa ei se prepara un colostru artificial: 1Kg lapte integral, un galbenus de ou, o lingurita de ulei de ricin, vitamina A si antibiotice 10% din doza terapeutica; se administreaza la temperatura corpului o data pe zi. In ultimele doua zile de perioada colostrala viteii trebuie obisnuiti cu apa fiarta si racita la temperatura corpului.
b) Subperioada de alaptare propriu-zisa. Dureaza de la sfarsitul perioadei colostrale pana la intarcare (6luni). Intarcarea poate avea loc mai devreme (2-3luni). se pot practica 3 tehnologii de alaptare.
1. Cu lapte integral: - este specifica cresterii traditionale a viteilor (5-6 Kg lapte/zi) in 2-3 tainuri in corelatie cu numarul de mulsori. Catre sfarsitul subperioadei de alaptare cantitatea de lapte integral se reduce treptat pentru a putea fi suprimat.
2. Cu lapte smantanit: - se poate practica dupa ce viteii au fost hraniti cu lapte integral cel putin 1 luna. Trecerea trebuie facuta treptat printr-o perioada de tranzitie de 10 zile din care 1/2 kg lapte integral este inlocuit cu 1 kg lapte smantanit pana la inlocuirea totala.
Cantitatea de lapte smantanit este de 8-10 kg/zi. Se reduce treptat catre sfarsitul alaptarii. Viteii se pot intarca la 3 luni.
3. Cu substituenti de lapte:- este metoda cea mai folosita in ferme. Dupa subperioada colostrala se pot adauga substituenti sau se poate inlocui complet laptele. INLAVIT 25% PB, 20% GB. Laptele sau inlocuitorii de lapte nu constituie hrana exclusiva a viteilor. Se folosesc si alimente solide. Primele catre varste de 2 saptamani sunt nutreturile combinate. La o luna de zile se recomanda sa se introduca in hrana viteilor si fanuri de calitate pentru ca, in afara de aspetul economic, folosirea fanurilor are efecte favorabile asupra dezvoltarii rumenului si previne diareea. Silozurile de calitate pot fi folosite la circa 2 luni. Se recomanda silozuri cu un continut ridicat in SU (30-35%).

sus...

 

Tineret femel de reproductie 6-12 luni

Hranirea vitelelor are la baza doua principii importante:
- atingerea unei greutati optime in momentul primei monte
- pregatirea viitoarelor performante productive (dezvoltarea rumenului si diferentierea tesutului glandular mamar). Pana la 6 luni se poate practica un nivel ridicat de hranire care sa le permita realizarea unor sporuri mari (800-900 g/zi) fara afectarea dezvoltarii rumenului si tesutului glandular mamar. Intre 6 luni si prima monta se recomanda un nivel moderat de hranire (600-700g/zi). In preajma primei monte pana la fatare, vitelele sunt hranite din nou cu cantitati mari de hrana fara afectarea dezvoltarii tesutului glandular mamar. Insa in situatiile cand fatarea se programeaza dincolo de 30 de luni din motive economice, pe timpul iernii vitelele se hranesc cu cantitati mari de nutreturi de volum (fara concentrate) cu sporuri de 300-500 g/zi 9fanuri: 1,5-2 Kg/100Kg GV; nutreturi verzi: 6-8 Kg/100Kg GV; concentrate: 1,5 Kg/cap/zi. Acolo unde silozurile se produc usor, ele se pot administra in vederea inlocuirii fanurilor: 3-4 Kg/100 Kg GV.

sus...

 

Taurine la ingrasat (tineret si adulte)

Vacile, dupa incheierea ciclului productiv (4-6 vitei fatati), se supun unui proces de refacere. Procesul de reconditioanare dureaza 3-4 luni. Vacile primesc in ratii nutreturi de volum 70% si concentrate 30%.
Hranirea tineretului taurin supus ingrasarii. de obicei, pentru ingrasare se folosesc masculi necastrati pentru ca ei au o viteza de crestere mai mare si pentru ca depun mai putina grasime in carcasa. Castrarea este absolut necesara la greutati mai mari de 500 Kg. Ingrasarea tineretului taurin se efectueaza in 3 sisteme:

1. In sistemul intensiv: sunt 3 tehnologii de ingrasare:
a) baby-beef: pe baza de orz. Sacrificarea la 300 Kg
b) baby-beef clasic: ritm de crestere continuu la nivel maxim de crestere determinat de potentialul genetic. In aceste conditii hranirii presupune folosirea unor ratii foarte concentrate din punct de vedere nutritiv. Silozurile se folosesc cel mai adesea sau semisilozurile de porumb sau ierburi. Ponderea concentratelor in ratie este destul de ridicata (50-60%), pana la limita aparitiei tulburarilor digestive. Este greu de precizat cantitatea de nutreturi folosita. Se administreaza la discretie. Sacrificarea animalelor are loc in orice situatie sub 20 luni in functie de cerintele pietii. aca piata permite absorbtia animalelor mai grase sacrificarea poate avea loc catre 20 luni, cand se ating greutati de 550-600 Kg. Daca nu sacrificarea se face la 300-350Kg. se consatta sporuri de peste 1kg/zi
c) ultra baby-beef (pentru carne alba) se supun numai masculii. Dupa perioada colostrala hranirea se face numai cu lapte si cu substituenti de lapte pana la 3-4 luni cand ating 150-200 Kg. 1kg spor se realizeaza cu 1,4-1,5Kg lapte praf in dilutie de 1/9-1/10.

2. Sistemul semiintensiv se caracterizeaza printr-o crestere discontinua dar sustinuta. Se urmareste o valorificare mai buna a pasunii. Sacrificarea are loc la 20-30 luni (600-650 Kg). Acest tip de ingrasare se foloseste numai la taurasii castrati si tineretul femel respins de la reproductie apartinand numai raselor de carne. Se intinde pe mai multe sezoane de pasunat (peste 30 luni). Nutreturile de volum (pasunatul pe timpul verii) constituie hrana exclusiva. Cu cateva luni inainte de sacrificare se recomanda includerea unor cantitati modeste de concentrate.

sus...

copyright © e-veterinar.ro