contact       



-----------

-----------

 

 

 

Istoria Pechinezului

1Acest neasemuit caine ideal de apartament, inteligent, afec­tuos si tandru, a fost ciinele de companie al imparatilor Chinei, din cele mai vechi timpuri. Legenda spune ca a rezultat din incrucisarea unui leu mindru si curajos ce traia in indepartata Asie care, intilnind o adorabila maimutica, s-a indragostit de ea si vrind sa o ia de sotie s-a dus, conform traditiei, sa-i ceara aprobarea puterii divine HAI-HO, care i-a acordat-o cu conditia sa-si sacrifice talia si puterea, dragostei ce-i va purta micutei maimute. Asa se crede ca s-a nascut PECHINEZUL, luind curajul, nobletea si mindria de la tatal leu, iar de la mama maimuta, talia si dragalasenia.

Adevarul nu se stie nici astazi cui se datoreaza aceasta ciudata imperechere de calitati, caci Pechinezul este si curajos ca un leu, si adorabil ca o maimutica. El si-a pastrat nobilele insusiri de peste 4000 de ani inca din primele dinastii chineze el a servit de model artistilor, pentru sculpturi, bibelouri din jad si aur, din portelan, sau pentru tapiserii. Cind China a tre­cut la budism, destinul Pechinezului a fost pecetluit, in sensul ca a devenit ciinele favorit al imparatilor. Asa se face ca el capata diferite apelative ca Leul de Pecin, Leul lui Budha, Ciine pechinez royal, Ciine soare, Ciine dragon.

Cum soarele e recunoscut mai peste tot ca o divinitate, iar leul ca rege al animalelor si cum chinezii vad in dragon un animal de inalta stima, dovedeste cita importanta ii acordau imparatii care-1 aveau in escorta si cit respect inspira acest Pechinez poporului.
Asa spune legenda, cu toate ca in China, de fapt, leul nu exista. Ramin totusi ca o dovada de apreciere toate aceste com­paratii, pentru acest mic, dar mare senior, care este Pechinezul.
Venerat si considerat simbolul de aparare al Budhei, Pe­chinezul traieste o viata deosebita in palatele Chinei, in orasul interzis. Cind trecea, toti se inclinau, chiar si inaltii demnitari, care ii recunosteau nobletea si ii prezentau armele. Cei mai frumosi erau alesi pentru garda imparatului, iar acesta ii asorta dupa culoarea imbracamintii.
Pechinezii anuntau sosirea regelui printr-un latrat. Menti­nerea puritatii rasei se explica prin faptul ca Pechinezul a trait izolat, in orasul interzis, fara posibilitatea unor mezaliante. Pe atunci, insa, el era de dimensiunii mai mari ca acum. Exista o carte imperiala a Pechinezilor, ilustrati prin picturi colorate in care se relevau calitatile acestui ciine de salon, dar care este, in acelasi timp, si sportiv, putind sa se adapteze si in afara, stiind sa se comporte oriunde, ca la el acasa. Aceste arhive sint inestimabile pentru cunoasterea evo­lutiei rasei in timp de secole. Ulterior, au aparut si exemplare mai mici, datorita administrarii in alimentatie a alcoolului din orez. Cam in perioada anilor 1820—1850, cultul pentru Pechi­nez atinge apogeul si s-a mentinut pina in secolul al XIX-lea. In 1860, cind un detasament britanic a invadat prima data ora­sul interzis, ei au gasit cadavrele Pechinezilor imperiali, pe care stapinii lor preferasera sa-i sacrifice decit sa-i lase sa cada in miinile dusmanilor.
O ruda a imparatului, care se sinucisese din aceleasi mo­tive, a fost gasita inconjurata de citiva Pechinezi care o aparau latrind. Aceste patru sau cinci exemplare au fost adoptate de lordul amiral Hayes si dusi in Anglia, in castelul Goodwood. Ei devin, astfel, fondatorii reputatilor strabuni ai Pechinezilor deastazi. Unul din aceste exemplare, sau poate o progenitura a acestora, a fost oferit reginei Victoria si astfel, rasa continua sa fie privilegiata, favorita caselor regale. Foarte curind, in Occident, Pechinezul cunoaste o mare voga, se creeaza cresca­torii, mai toata lumea doreste un astfel de splendid ciine. Curind insa se pune stavila raspindirii Pechinezului, in scopul mentinerii puritatii rasei in Anglia, in timp ce tocmai in China rasa incepe sa se degenereze. Atunci imparateasa TZU-HAI, care era o foarte mare iubitoare a acestei rase interzice cu desavirsire administrarea de alcool din orez la Pechinezi, pentru a salva talia rasei. Cu toate masurile luate, exemplarele chineze actuale sint mai mici decit au fost initial.
Splendoarea Pechinezului nu este data numai de frumusete, ci si de temperamentul si caracterul lui — semet, temerar si demn. Nu numai infatisarea este a unui „mic leu", el are si o inima de le
u.

e-veterinar.ro

 

°





-----------

-----------