contact       

 

---------------

---------------

 

 

PARAVACCINA – PSEUDOCOWPOXUL

Paravaccina este o boală virotică a vacilor, oilor şi caprelor care se caracterizează prin apariţia unor erupţii pe uger şi care se poate transmite la om în timpul efectuării mulsului manual şi mecanic prin piesele aparatului de muls.

• Etiologia – Boala este produsă de un virus din grupul mare al virusurilor variolice (vărsatului) adaptate pe diferite specii de animale şi om.

Pe lângă virusul variolei umane (vărsatului) specific omului se cunosc şi virusurile variolice specifice diverselor specii de animale, vaci, icai, capre, porci, cămilă şi diverse specii de păsări. S-a constatat din cele mai vechi timpuri stabilirea unei imunităţi încrucişate între variola de la vacă şi cea umană.

Eduard Jenner, practicând medicina în mediul rural a pus la punct în 1796 bazele vaccinării împotriva variolei umane, folosind virusul variolic recoltat de la vaci.

Vacile se îmbolnăvesc de două boli variolice provocate de două virusuri diferite, alături de variola vacilor (vaccina sau cowpox) al cărui virus provoacă imunitate puternică la om împotriva variolei umane, vacile mai fac o boală provocată de un virus înrudit, dar diferit – pseudocowpox sau paravaccin, care se transmite la om, dar lasă o imunitate redusă faţă de prima care instalează o imunitate pe 7 ani – aceasta durează doar câteva luni.

Această a doua variolă este numită „nodulii mulgătorilor şi lăptarilor” – produsă de un virus mai mic de formă ovoidă. Boala poate apare şi la muncitorii din abatoare care prelucrează cărnuri provenite de la vaci şi mai ales vin în contact cu animalele bolnave.

Simptomatologia bolii la vacă.

Paravaccina sau pseudocowpoxul se caracterizează prin apariţia pe pielea ugerului şi sfârcuri a unor noduli cu diametrul de 5-20 mm, fără să fie înconjuraţi de o reacţie inflamatorie – ei evoluează în 4-6 săptămâni, nu apar vezicule, se vindecă de la sine şi nu lasă urme.

Manifestarea bolii la om. După o perioadă de 8-10 zile de incubaţie apar pe degete ori pe feţele dorsale sau palmare ale mâinilor, pe faţă şi antebraţ nişte noduli caracteristici – cât un bob de mei până la o cireaşă de culoare roşie-vânătă, se produce prurit în jur, pot apare congestii şi edeme iar apoi concrescenţe cărnoase, cheratinizate şi mâncărimi.

Diagnosticul – se face pe seama leziunilor, deosebindu-se destul de dificil cele două forme existente.

• Tratamentul – antiseptice local şi/sau un tratament cu antibiotice.

Profilaxie şi combatere – izolarea vacilor bolnave şi măsuri de protecţie a mulgătorilor, aplicarea cu stricteţe a igienei mulsului, utilizarea unor alifii dezinfectante, folosirea mănuşilor. Boala se transmite şi invers de la om la vacă, astfel se vor lua măsuri de prevenţie şi în acest sens.

   sus...

. .

-------------------------------------------------------------------------------