contact       

 

---------------

---------------

 

 

Gripa (Influenta)

Gripa este o boala virotica caracterizata printr-o contagiozitate mare si suferinte severe ale aparatului respirator, insotita de o stare grava de intoxicatie generala, temperatura ridicata, dureri de cap si musculare, oboseala (astenie), lipsa de vlaga, ameteli, afecteaza in general oamenii mai in varsta, femeile gravide, copiii si indivizii slabiti de anumite boli cronice.
Gripa umana este cunoscuta de multe secole, izbucnind sub forma de epidemii grave la interval de 4-5 ani si pandemii (cand se gaseste pe toate continentele) la intervale de 10-40 de ani.
In urma cercetarilor efectuate in ultimele decenii s-au pus in evidenta boli asemanatoare simptomatologie la mai multe specii de animale in special la porcine, cabaline si pasari.
Spre exemplificare, in perioada 1918-1919 cand o pandemie de gripa a produs in lume moartea a 15.000.000 de oameni s-a observat ca paralel cu boala la om, a evoluat in SUA o boala asemanatoare la porci numita influenta sau gripa porcului, in natura, virusurile de origine animala infecteaza omul si invers boala se transmite de la om la animale.
Am constatat un caz in care un ingrijitor de vulpi de crescatorie bolnav de gripa a transmis boala la animalele de blana (in special la tineret), cu pierderi economice insemnate.
Etiologia (cauzele bolii). Boala este produsa de un virus gripal (Myxovirus influenzae) care face parte din grupa mixovirusurilor, cu o simetrie helicoidala si contine ARN.
Virusul se cultiva pe embrioni de gaina si pe celule renale de maimuta. Se disting trei tipuri de virus gripal: A,B,C.
Tipurile de virusuri se schimba in subtipuri de la un val de gripa la altul.
Omul se poate infecta cu virusul gripei cailor si a porcilor.
Simptomatologia bolii la animale.
La porc perioada de incubatie dureaza 2-7 zile, cu o medie de 4 zile. Boala se manifesta prin febra, temperatura ajunge la 40-41°C, insotita de lipsa poftei de mancare si abatere.
Apare apoi o conjunctivita, jetaj (scurgere) muco-purulenta, tuse si stranut, la unele se constata epistaxi (scurgerea   sangelui   din   nas).   Dupa   disparitia   jetajului   se . formeaza  cruste  in   nari,   respiratia   devine   greoaie,   pentru usurare animalele iau uneori pozitia cainelui sezand.
Semnele de pneumonie se manifesta cu tuse profunda, dureroasa,   ce   apare   atunci   cand   animalele   sunt   puse  in miscare. Apar si leziuni articulare, animalele schioapata, apoi se constata pierderi mari din greutate.
Morbiditatea este uneori de 100% dar mortalitatea de 2-4%.
Gripa de cal - are o perioada de incubatie ce dureaza 3-7 zile si apare mai ales la animalele supuse unor munci grele si rau  intretinute.   Temperatura   urca   la   40-42 °C,   cu   scaderi dimineata,  profunda  depresie,  apatie,  somnolenta.  Pofta  de mancare dispare, mersul dezordonat, pulsul accelerat si slab, conjunctivite cu nuanta   icterica, secretia lacrimala marita, pleoapele tumefiate, apare conjunctivita purulenta, cheratita, colici si constipatie urmata de diaree, adenita submandibulara (marirea in volum a ganglionilor), respiratie accelerata, tuse si raluri, edeme la extremitati, in special in jurul furoului. Evolutia bolii este benigna (buna).
La pasari manifestarile clinice sunt foarte variate depinde de tipul si subtipul ce a declansat infectia. Se imbolnavesc puii si   pasarile   adulte,   producand   stari   morbide   cu   simptome predominant respiratorii sau digestive ori forme ce nu prezinta modificari  vizibile.   Forma   digestiva   incepe   cu   depresiune, somnolenta, cianoza crestei (albastrire) si barbitelor, polidipsie (consum exagerat de apa),dupa care apare diareea, coma si moartea.
Forma respiratorie este cea mai frecventa si se manifesta prin abatere, somnolenta, zgomote respiratorii diferite, corize, intarziere in crestere. Boala dureaza 2-3 saptamani, procentul de mortalitate depaseste 5-10%. Uneori, la pasari, singurele semnale despre boala sunt scaderea productiei de oua si in greutate.
Manifestarile bolii la om. Se declanseaza in special sindromul respirator al gripei, cu actiune toxica generala asupra intregului organism, febra, cefalee (dureri de cap) dureri musculare, astenie, moleseala generala.
Apare sindromul de febra cu frisoane si temperatura de 39-40 °C, dureri puternice de muschi, dureri de cap, ameteala, ochii impaienjeniti si obositi, astenie marcanta.
Uneori pot lipsi simptomele pulmonare. Apare un catar nazal, laringotraheita, tuse frecventa, uscata, obositoare, apar apoi simptomele de bronsita (raluri bronhice si dureri difuze pe aria toracica). Pneumonia gripala apare de obicei la inceputul bolii si reprezinta 20% din cazurile de pneumonie gripala.
Sub aspectul clinic, pneumonia gripala este severa, cu respiratie grea, cianoza (albastrirea extremitatilor fetei), tuse si expectoratii muco-purulente.
Apar si simptome cardiace, bradicardie (rarirea batailor inimii) scaderea tensiunii arteriale, tulburari digestive - constau in pierderea poftei de mancare, greata, varsaturi.
Pe mucoasa limbii care se usuca apare un depozit alb. in fomele grave apar manifestari hemoragice, epistaxis, sputa sangvinolenta si la femei prelungirea menstruatiei.
Dupa gripele severe, la om, pot apare complicatii grave: miocardite, nevrite, encefalite, meningite. Boala mai grea la varstnici, persoanele cardiace, boli respiratorii cronice, diabetici, cirotici.
Tratamentul. La animalele cu influenta se face tratamentul cu antibiotice pentru prevenirea complicatiilor pulmonare, perfuzii antitoxice cu glucoza diluata cu ser fiziologic, vitamina C, hidrocortizon, ceaiuri la discretie s.a.
La om tratamentul este complex, tot de protectie pulmonara, dupa imobilizare la pat si in caldura, se utilizeaza antigripal, vitamina C, bromhexin, antipiretice, antiinflamatoare, antiseptice a cailor pulmonare, antibiotice si foarte multe ceaiuri. Ceaiul de soc are actiune virusocida si sudorifica, ceaiul de tei prin continutul in teofilina are actiune calmanta si stimulatorie cardiaca. Ceaiurile de cimbrisor si din muguri de pin au efecte favorabile. Aspirina prin efectele sale complexe (mai ales aspirina tamponata) nu poate lipsi.
Cazurile grave se izoleaza si se interneaza in spital. Valurile mari de gripa se anunta din timp, in fiecare tara.
Profilaxie, in ultimul s-a reusit prepararea unor vaccinuri antigripale cu virus viu atenuat si vaccinuri cu virus inactivat. Pentru a da rezultate eficiente, vaccinurile antivirale trebuie sa fie preparate   cu   tulpinile   de   virus   implicate  in   epidemia rspectiva,  ceea  ce  necesita   depistarea  din  timp  a   noilor variante antigenice.
Avand in vedere interferenta intre virusurile umane si cele de la   animale   s-a   preconizat   si   varianta   introducerii   in vaccinurile pentru om a unor surse virale de la animale.   sus...

. .

-------------------------------------------------------------------------------